Giacomo Taldegardo Francesco di Sales Saverio Pietro Leopardi, Conte (n. 29 iunie 1798, Recanati - d. 14 iunie 1837, Napoli) este considerat, alături de Dante, cel mai mare poet italian, precum şi unul dintre cei mai mari gânditori ai acestei ţări.
Viaţa poetului
S-a născut în Recanati, Italia, fiind fiul lui Monaldo Leopardi şi al marchizei Adelaide Antici Mattei. Tatăl său, un om slab, reacţionar, a rămas legat de vechile idei şi prejudecăţi, în timp ce mama sa era o fanatică religioasă rece şi despotică, obsedată de refacerea averii familiare, irosită de soţul ei în jocurile de noroc. Copilăria lui Giacomo, petrecută împreună cu fratele său mai mic Carlo Orazio şi sora sa Paolina, şi-a lăsat amprenta ei asupra viitorului poet, care o evocă în poemul său Ricordanze.
Leopardi, conform unei tradiţii familiale, şi-a început studiile sub tutela a doi preoţi, dar setea sa înnăscută de cunoaştere putea fi domolită doar de biblioteca tatălui său. Iniţial ghidat de părintele Sebastiano Sanchini, Leopardi s-a eliberat în curând, aprofundându-şi lecturile cu teme variate. S-a dedicat atât de puternic studiilor sale „nebuneşti şi cu totul disperate”, încât, în scurt timp acumulase cunoştinţe vaste în domeniile culturii şi filologiei clasice, deşi a suferit de lipsa unei instrucţii formale deschise şi stimulente.
Între vârstele de doisprezece şi treisprezece ani, a studiat constant, mânat de necesitatea de a învăţa cât mai mult posibil, precum şi de dorinţa de a evada, cel puţin pe plan spiritual, din mediul rigid al palatului paternal. Activitatea sa continuă de studiu a minat constituţia sa fiziologică oricum fragilă, iar predispoziţia sa spre boală i-a răpit tânărului şi cele mai simple plăceri. Leopardi s-a îngropat în durerea ce i-a cuprins sufletul, meditând asupra caracterului tragic al existenţei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.