Viaţa cărturarului
Vasile Moţoc s-a născut în jurul anului 1580, dintr-o familie de răzeşi din Borceşti (Neamţ), situat lângă Târgu Neamţ. De tânăr şi-a îndreptat paşii spre Schitul Zosim de pe valea pârâului Secu, unde a învăţat carte, şi-a dezvoltat talentul de vorbitor şi scriitor. În scurt timp a deprins limbile slavonă, latină şi greacă. Pe locul schitului, Vornicul Nestor Ureche şi soţia sa Mitrofana au ctitorit, în 1602, Mănăstirea Secu în care a început să funcţioneze şi o şcoală.
Vasile Moţoc s-a născut în jurul anului 1580, dintr-o familie de răzeşi din Borceşti (Neamţ), situat lângă Târgu Neamţ. De tânăr şi-a îndreptat paşii spre Schitul Zosim de pe valea pârâului Secu, unde a învăţat carte, şi-a dezvoltat talentul de vorbitor şi scriitor. În scurt timp a deprins limbile slavonă, latină şi greacă. Pe locul schitului, Vornicul Nestor Ureche şi soţia sa Mitrofana au ctitorit, în 1602, Mănăstirea Secu în care a început să funcţioneze şi o şcoală.
Opera
Cazania sau Cartea românească de învăţătură
Considerată de Nicola Iorga, drept opera cea mai populară a epocii noastre vechi, cartea conţine primele versuri în limba română, intitulate Stihuri în stema domniei Moldovei, prin care este recunoscut meritul domnitorului Vasile Lupu în tipărirea cărţii.
Considerată de Nicola Iorga, drept opera cea mai populară a epocii noastre vechi, cartea conţine primele versuri în limba română, intitulate Stihuri în stema domniei Moldovei, prin care este recunoscut meritul domnitorului Vasile Lupu în tipărirea cărţii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.